Populaţia oraşului Oţelu Roşu este de cca. 13000 locuitori. După naţionalitate aici trăiesc, în deplină armonie, alături de populaţia românească majoritară, maghiari, germani, italieni, slovaci, romi, ucraineni, turci, evrei, sârbi.
După confesiunea religioasă există locuitori de credinţă ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, baptistă, penticostală, reformată, adventistă, martorii lui Iehova.
Pe la 1872, existau 724 locuitori în Ohaba Bistra şi 301 locuitori în Cireşa.
În anul 1878 populaţia din Ferdinandsberg era de 625 suflete, cu 129 proprietari de case şi 18 familii de zilieri. În această perioadă de timp majoritatea absolută a populaţiei o constituiau străinii, care erau cehi, italieni, unguri, germani şi români. Se cunoaşte şi că la1886 în Ohaba Bistra erau 666 locuitori, în Mal 482, iar în Cireşa 404.
Numărul populaţiei, datorită dezvoltării uzinei, creşte mereu până în anul 1919 când, din cauza războiului, se închide uzina, iar numărul populaţiei scade brusc, aceştia părăsindu-şi casele şi plecând în căutare de lucru pentru a-şi câştiga existenţa.
În perioada interbelică, redeschiderea uzinei şi dezvoltarea ei fac, ca din nou, să pulseze viaţa în acest culoar al Bistrei, astfel că în anul 1948 numărul populaţiei atinge cifra de 3979 de suflete. Din acest număr 2442 erau români, 1108 germani, 362 maghiari, 2 cehi, 24 slovaci, 3 sârbi, 11 ruşi şi 27 italieni.
Din 1948 şi până la recensământul din 1956, numărul populaţiei a crescut aproape dublu, însumând cifra de 6088 locuitori. Din aceştia 4073 erau români, 1268 germani, 580 maghiari, 12 cehi, 36 slovaci, 12 sârbi, 25 ruşi, 32 italieni şi 42 evrei. Din numărul total de 6088 de suflete, de sex masculin erau 3310, iar de sex feminin 2778, majoritatea fiind populaţie activă.
Din anul 1956 populaţia se măreşte ca număr necontenit, astfel că la recensământul din 1966, sunt înregistraţi 8584 locuitori. Cauza creşterii numărului de populaţie în Oţelu Roşu era determinat în mod categoric de dezvoltarea pe care a luat-o industria siderurgică din această localitate care, necesitând braţe de muncă calificate şi necalificate, a atras un număr mare de muncitori, veniţi în special din Oltenia. Majoritatea celor veniţi s-au stabilit în oraş, unii reuşind să-şi construiască chiar case de locuit. La recensământul din 1985, oraşul avea 14910 locuitori. După Revoluţie, prin declinul uzinei şi plecarea a numeroşi locuitori în străinătate, numărul populaţiei a scăzut uşor.
Dacă longevitatea medie a populaţiei oraşului Oţelu Roşu în anul 1933 a fost de 38 ani, în prezent este de peste 68 ani. Se observă că longevitatea medie este în continuă creştere ca o consecinţă directă a îmbunătăţirii nivelului de trai a populaţiei şi a asigurării unei tot mai bune asistenţe medicale.
Populatia orasului
Conform recensamantului desfasurat in anul 2002 populatia orasului atinge un numar de 11.767 persoane.
Principalele componente etnice ale urbei :
- Români : 86 %
- Maghiari : 5 %
- Germani : 6 %
- alte nationalitati sau etnii : 3 %.
Procentul religios al populatiei este repartizata astfel :
- Ortodoxa : 76 %
- Romano - Catolica : 13 %
- Baptista : 3 %
- Penticostala : 3 %
- alte religii sau atei : 5 %. |
SCURT ISTORIC
Localitatile care alcatuiesc orasul Otelu Rosu, astazi cartiere :
- OHABA-BISTRA - Atestata documentar in 1430
- CIRESA - Atestat in 1480
- MAL - Atestata documentar in 1561
Fiecare dintre aceste entitati figureaza in documentele vremii ca si proprietati donate prin act de improprietarire de catre regii maghiari unor bogate familii nobiliare din zona, dupa cum urmeaza :
- OHABA-BISTRA - Fii lui Petru Stoian- 1430
- OHABA-BISTRA - Fiul lui Novak Negotha - 1430
- OHABA-BISTRA - Fiul lui Laczlo Iuga - 1430
- OHABA-BISTRA - Ioan Floca de Negotesti - 1470
- MAL - Francisc, Gheorghe si Nicolae Gaman
- MAL - Familia Bizerea
- MAL - Mihai Csaky
- CIRESA - Ladislau de Armenis - 1480
- CIRESA - Ana Floca si fiica Ecaterina - 1580
Denumirile precedente ale localitatilor :
- OHABA-BISTRA = NEGOTESTI in 1470
- CIRESA = CSERESEE; CSERES-BISTRA
- MAL - s-a pastrat probabil aceeasi denumire
- FERDINANDSBERG - Dealul lui Ferdinand - 1807 (din nomenclatorul localitatilor din comitatul Caras Severin)
Denumiri ulterioare: - BEMHEGY (1848-1849) - NANDORHEGY(1867-1918)
In 1943 se contopesc cele doua comune: FERDINAND si OHABA-BISTRA formandu-se astfel FERDINAND-BISTRA, pentru ca dupa abia 2 ani (in 1945) sa se revina la forma administrativa initiala. In acelasi an la Ferdinand se afiliaza si satul MAL.
Din 1948 localitatea este cunoscuta sub numele de OTELU ROSU ca urmare a deciziei luate de conducerea socialista nou instalata in Romania.
OTELU ROSU este declarat in 1960 oras de subordonare raionala.
|